Urina închisă la culoare: deshidratare sau altceva?

Urina închisă la culoare este, în cele mai multe cazuri, un semn de deshidratare: rinichii elimină mai puțină apă, iar pigmenții se concentrează. Dacă după câteva pahare cu apă culoarea revine la galben pai, de obicei nu este nimic grav. Nuanțele portocalii, maronii sau roșiatice care persistă, mai ales împreună cu durere, febră sau ochi îngălbeniți, trebuie evaluate de medic.

De ce are urina culoare închisă?

Culoarea urinei vine în principal din urocrom, un pigment rezultat din descompunerea normală a celulelor din sânge. Cantitatea de apă din organism decide cât de diluat este acest pigment. Când bei puțin, transpiri mult sau ai febră, urina se întunecă; când bei mult, devine aproape transparentă.

De aceea, urina de dimineață este de obicei mai închisă: nu ai băut lichide câteva ore. O singură urină mai întunecată, într-o zi fierbinte sau după efort, nu înseamnă o boală.

Ce alte cauze simple există?

Nu doar apa influențează culoarea. Pot colora urina:

• alimente precum sfecla roșie, morcovii în cantități mari, rubarba sau fasolea boabe;
• unele medicamente și suplimente, de exemplu cele cu vitamine din complexul B, care dau o nuanță galben intens;
• anumite antibiotice sau laxative;
• coloranții alimentari din băuturi și dulciuri.

Dacă observi o schimbare după ce ai început un medicament nou, citește prospectul și întreabă farmacistul sau medicul. Nu opri singur un tratament recomandat.

Când poate indica urina închisă o problemă de sănătate?

Urina maronie, ca ceaiul, mai ales cu scaune decolorate și piele sau ochi îngălbeniți, poate semnala o problemă a ficatului sau a căilor biliare. O urină roșiatică sau ca „spălătura de carne” poate conține sânge, iar o urină tulbure, cu miros puternic și usturime la urinare, poate sugera o infecție. Urina foarte închisă după efort intens, însoțită de dureri musculare, necesită evaluare rapidă.

Pe lângă aspect, contează simptomele asociate: febra, durerile lombare, greața sau scăderea cantității de urină. Un rezultat anormal la sumarul de urină, de exemplu leucocitele și nitriții, ajută medicul să distingă o infecție de o simplă concentrare.

Ce analize se pot cere?

Primul pas este un sumar de urină, care arată densitatea, prezența sângelui, a proteinelor, a bilirubinei și a altor elemente. Dacă este suspectată o problemă hepatică, se pot adăuga analize de sânge pentru enzimele ficatului și bilirubină. În caz de suspiciune de infecție se cere și urocultura.

Pentru ca rezultatul să fie corect, proba trebuie recoltată bine; indicațiile practice se găsesc în articolul despre recoltarea corectă a urinei de dimineață. Dacă ai o urină colorată și vrei să știi ce să întrebi la consultație, pregătește-te cu ajutorul listei din materialul despre întrebările pentru medic după analize.

Ce poți face singur până la consultație?

Începe prin a bea apă în mod regulat, repartizat pe parcursul zilei, și observă dacă urina se limpezește în 24 de ore. Notează ce ai mâncat și ce medicamente iei, apoi privește culoarea la diferite ore. Nu te baza pe teste rapide făcute fără indicație pentru a exclude o boală; ele orientează, dar nu înlocuiesc evaluarea medicală.

Mergi la medic fără întârziere dacă urina rămâne închisă după hidratare, dacă apare sânge vizibil, durere, febră, vărsături sau îngălbenirea pielii. Informațiile de aici sunt generale; pentru cazul tău concret, decide medicul de familie sau specialistul. Mai multe subiecte despre probe și interpretare găsești în categoria Urină și probe.

Pe scurt

• Cea mai frecventă cauză a urinei închise este aportul scăzut de lichide.
• Alimentele, vitaminele și unele medicamente pot schimba culoarea fără să existe o boală.
• Nuanțele maronii sau roșiatice persistente cer evaluare medicală.
• Sumarul de urină este analiza de pornire, urmată de teste țintite la nevoie.