Cuprins 6 secțiuni
Proteinele totale din sânge sunt suma tuturor proteinelor dizolvate în ser, iar cea mai importantă dintre ele este albumina. Analiza apare frecvent pe buletinele biochimice, uneori fără ca tu să fi cerut-o special. Rezultatul oferă informații despre ficat, rinichi, nutriție și, indirect, despre sistemul imunitar.
Mulți oameni asociază proteinele din analize cu cât carne mănâncă, dar legătura este mult mai complicată. Nivelul din sânge depinde mai ales de felul în care ficatul le produce, rinichii le păstrează și corpul le folosește. Mai jos afli ce conține fiecare valoare, ce poate indica o abatere și cum te pregătești. Textul este general și nu înlocuiește consultul de specialitate.
Ce sunt proteinele totale și ce conțin?
Proteinele totale reprezintă albumina plus globulinele, iar raportul dintre ele spune adesea mai mult decât cifra totală. Ele sunt moleculele care transportă substanțe, mențin lichidul în vase și susțin apărarea organismului.
Albumina este produsă de ficat și are două roluri principale: ține apa în interiorul vaselor de sânge, prin presiune oncotică, și transportă hormoni, medicamente, calciu și alte substanțe. Globulinele sunt un grup mai variat, din care fac parte anticorpii (imunoglobulinele) și proteinele de transport. Ficatul produce o parte din ele, iar celulele sistemului imunitar pe altele.
Raportul albumină–globuline
Laboratoarele pot calcula raportul dintre albumină și globuline. Un raport modificat sugerează medicului unde să caute: o albumină mică indică de obicei o problemă de producție sau de pierdere, iar globulinele crescute pot arăta o inflamație cronică sau o stimulare a imunității. Singur, raportul nu spune însă cauza.
Ce poate însemna o albumină scăzută?
Albumina scăzută apare când ficatul produce mai puțin, când rinichii o pierd prin urină sau când organismul o consumă în stări inflamatorii și o primește în cantitate insuficientă. Fiecare mecanism are alte investigații care urmează.
În bolile cronice ale ficatului, producția scade treptat, iar albumina devine un indicator al funcției de sinteză. În bolile de rinichi cu pierdere de proteine, albumina din sânge scade pentru că se elimină prin urină; în acest caz, medicul poate cere și testul de microalbuminurie. Malnutriția severă, bolile intestinale cu absorbție slabă și arsurile întinse sunt alte situații. O albumină scăzută poate duce la umflarea gleznelor, pentru că apa iese din vase în țesuturi.
Atenție: Nu interpreta singur albumina scăzută ca pe un semn că trebuie să mănânci mai multă carne sau să iei pulberi proteice. Cauza este de obicei o boală sau o pierdere, nu o dietă săracă la un om altfel sănătos.
Ce indică proteinele sau globulinele crescute?
Proteinele totale crescute pot veni dintr-o creștere a globulinelor, din deshidratare sau, mai rar, dintr-o producție anormală de anticorpi. Primul pas al medicului este să diferențieze aceste situații.
Deshidratarea concentrează sângele, deci toate valorile par mai mari, fără ca vreo proteină să fie produsă în plus. Inflamațiile cronice, infecțiile prelungite și unele boli autoimune cresc globulinele. În situații rare, o proteină anormală produsă de celule imunitare ridică valoarea, iar atunci medicul recomandă analize suplimentare, precum electroforeza proteinelor. Un nivel ușor ridicat, fără simptome, se repetă adesea după hidratare corectă.
| Valoare | Explicații frecvente | Ce poate urma |
|---|---|---|
| Proteine totale scăzute | pierdere prin rinichi sau intestin, ficat, nutriție | albumină, urină, enzime hepatice |
| Proteine totale crescute | deshidratare, inflamație, producție de anticorpi | repetare, electroforeza proteinelor |
| Albumină scăzută | sinteză hepatică redusă, pierderi, inflamație | evaluare hepatică și renală |
| Albumină crescută | aproape întotdeauna deshidratare | hidratare, repetare |
Cum se leagă proteinele de ficat și de rinichi?
Ficatul produce albumina, iar rinichii o păstrează în sânge, deci proteinele din analiză oglindesc funcția ambelor organe. De aceea medicul le citește alături de transaminaze, bilirubină, creatinină și analiza urinei.
Transaminazele arată dacă celulele ficatului sunt lezate, în timp ce albumina arată dacă ficatul reușește să producă; sunt două informații diferite. Poți afla mai multe în articolul despre transaminazele ALT și AST. În același fel, creatinina evaluează filtrarea, iar proteinele din urină arată dacă filtrul pierde ceva ce ar trebui păstrat. Pentru imaginea de ansamblu a acestor analize, vezi ghidul analizelor biochimice de rutină.
Ce spune alimentația despre aceste valori
La un om sănătos, alimentația obișnuită menține proteinele în limite normale. Doar în malnutriție severă sau în boli digestive grave valoarea scade din cauza aportului sau absorbției. Dietele vegetariene echilibrate nu duc, de regulă, la albumină mică.
Cum te pregătești pentru recoltare?
Pregătirea este simplă și, în funcție de pachet, include de obicei postul de dimineață. Analiza proteinelor nu cere reguli speciale, dar rezultatul poate fi influențat de hidratare, efort și poziție.
Bea apă plată în dimineața analizei și evită efortul intens cu o zi înainte. Dacă recoltarea se face după ce ai stat în picioare mult timp, valorile pot ieși puțin mai mari față de recoltarea în poziție șezând sau culcată, pentru că lichidul se mută între vase și țesuturi. Ține minte să spui care sunt medicamentele tale. Sfaturi valabile pentru orice analiză sunt în articolul despre pregătirea pentru analizele de sânge.
Pe aceeași temă, citește și Calciul din sânge: ce arată analiza și când se face.
Pe aceeași temă, citește și Electroforeza proteinelor serice: ce arată analiza.
Întrebări frecvente
Pot crește proteinele totale mâncând mai multă carne?
De regulă nu. La persoanele sănătoase, nivelul din sânge este menținut de ficat și rinichi, iar un aport suplimentar nu îl ridică.
Albumina scăzută înseamnă boală de ficat?
Nu neapărat. Poate veni și din pierderi prin rinichi, din boli intestinale sau din inflamații. Medicul face diferența cu alte analize.
De ce pot ieși proteinele mari după o zi fără apă?
Pentru că deshidratarea concentrează sângele. Valoarea poate reveni la normal după hidratare, de aceea medicul repetă uneori analiza.
Se cer proteinele totale la orice control?
Apar în multe pachete de analize, dar nu sunt obligatorii. Medicul le adaugă când are motive, de exemplu umflături, boli hepatice sau renale.
Ce este electroforeza proteinelor?
Este o analiză mai amănunțită, care separă proteinele din sânge în fracțiuni. Se cere când proteinele totale sunt anormale și medicul vrea să afle ce tip de proteine este implicat.
