Urina din 24 de ore: cum colectezi corect proba

Urina din 24 de ore este o probă în care strângi, într-un recipient special, toată urina eliminată într-o zi și o noapte, de la o oră de start până la aceeași oră a doua zi. Cheia unui rezultat corect este simplă de enunțat: prima urinare din ziua de start merge în toaletă, iar ultima, de a doua zi la aceeași oră, intră în recipient; între ele nu pierzi nicio picătură.

Analiza se folosește atunci când medicul vrea să afle cât dintr-o substanță elimini în total într-o zi, nu doar concentrația ei într-o probă unică. Mai jos găsești analizele care se pot face, pregătirea, pașii, păstrarea și greșelile frecvente. Informațiile au caracter general și nu înlocuiesc consultul de specialitate sau instrucțiunile laboratorului, care pot diferi în funcție de analiza cerută.

De ce se colectează urina pe 24 de ore

Urina din 24 de ore arată cantitatea totală dintr-o substanță eliminată într-o zi, ceea ce o probă unică nu poate face. Concentrația multor substanțe în urină variază mult de la o oră la alta, în funcție de cât ai băut, de mese, de efort sau de ritmul zi-noapte al hormonilor.

O probă unică este ca o fotografie: arată ce se întâmplă într-un anumit moment. Colectarea pe 24 de ore seamănă mai mult cu un film care cuprinde toată ziua, inclusiv noaptea. Pentru anumite analize, cum ar fi cortizolul liber sau calciul, această imagine completă este mult mai utilă decât o singură probă.

În multe situații de rutină, medicii folosesc astăzi rapoarte calculate dintr-o probă de dimineață, de exemplu raportul albumină/creatinină, descris în articolul despre microalbuminurie. Colectarea pe 24 de ore rămâne însă necesară pentru anumite analize sau pentru confirmarea unor rezultate.

Ce analize se pot face din urina din 24 de ore

Din aceeași colectare se pot determina mai multe substanțe, dar unele cer recipiente separate sau conservanți diferiți. Medicul trece pe biletul de trimitere exact ce analize dorește.

Calciul urinar se interpretează adesea împreună cu parathormonul și calciul din sânge, explicate în articolul despre parathormon și calciu. Pentru cortizol, ritmul zilnic al hormonului este descris în articolul despre cortizol și ora recoltării.

Ce pregătești înainte

Înainte de colectare îți trebuie recipientul primit de la laborator, instrucțiunile scrise pentru analiza ta și o zi potrivită, în care poți fi aproape de recipient tot timpul. Cel mai simplu este să alegi o zi liberă, petrecută în mare parte acasă.

Lista de pregătire

• Recipientul de 2–3 litri, curat, primit de la laborator sau cumpărat din farmacie, plus, ideal, un pahar sau recipient mic, curat, cu care să colectezi și să torni.
• Instrucțiunile laboratorului, mai ales dacă recipientul conține conservant sau dacă analiza cere o dietă specială.
• Medicamentele: întreabă medicul dacă vreunul trebuie amânat; nu opri nimic din proprie inițiativă.
• Dieta: pentru majoritatea analizelor mănânci ca de obicei; pentru unele, cum ar fi anumite teste hormonale, laboratorul îți dă o listă de alimente de evitat cu câteva zile înainte.
• Lichidele: bei cât bei în mod obișnuit, fără să forțezi și fără să te restrângi.
• Ziua: evită perioada menstruației, zilele cu efort fizic foarte intens sau cu febră.

Atenție la conservanți

Unele recipiente conțin un conservant, uneori o soluție acidă, care stabilizează substanța de măsurat. Nu arunca acest lichid și nu clăti recipientul. Nu urina direct în recipientul cu acid; folosește paharul intermediar și toarnă cu grijă. Dacă lichidul îți ajunge pe piele sau în ochi, clătește imediat cu multă apă. Păstrează recipientul departe de copii.

Important: Dacă medicul ți-a cerut mai multe analize din urina din 24 de ore, întreabă la laborator dacă toate se pot face din același recipient. Unele au nevoie de conservanți diferiți sau de recipiente separate.

Colectarea pas cu pas

Colectarea corectă urmează o regulă fixă: începi cu vezica goală și termini cu vezica goală, la aceeași oră, la 24 de ore distanță. Pașii de mai jos folosesc ca exemplu ora 7:00, dar poți alege orice oră.

1. Ziua 1, la ora 7:00: urinează în toaletă, nu în recipient. Notează ora exactă: din acest moment începe colectarea.
2. Pe parcursul zilei și al nopții: de fiecare dată când urinezi, colectezi toată urina în paharul curat și o torni în recipient, apoi închizi bine capacul.
3. Înainte de scaun: urinează întâi în pahar, ca să nu pierzi urina în toaletă.
4. Ziua 2, la ora 7:00: urinează ultima dată, de data aceasta în recipient, chiar dacă nu simți nevoia. Colectarea s-a încheiat.
5. Etichetarea: notează pe recipient numele, data și orele de început și de sfârșit.
6. Predarea: duci recipientul la laborator cât mai repede, în aceeași dimineață.

Multe laboratoare cer și înălțimea și greutatea, mai ales pentru clearance-ul creatininei; uneori se recoltează și o probă de sânge în aceeași zi.

Exemplu de program

Sfat: Lipește un bilet pe ușa băii sau pe capacul toaletei, cu mesajul „Colectez urina”. Astfel nu urinezi din reflex în toaletă, iar ceilalți membri ai familiei nu golesc din greșeală recipientul.

Păstrarea și transportul probei

Pe parcursul colectării, recipientul se ține la rece, de obicei în frigider sau într-un loc răcoros și întunecat, cu capacul bine închis, dacă laboratorul nu indică altfel. Frigul încetinește înmulțirea bacteriilor și degradarea unor substanțe.

• Păstrează recipientul la frigider, într-o pungă separată, departe de alimente, sau într-un loc răcoros, conform indicațiilor.
• Nu congela urina.
• Ține recipientul în poziție verticală și verifică etanșeitatea capacului.
• Dacă ieși din casă în timpul colectării, ia cu tine un recipient mic, curat, și golește-l în cel mare la întoarcere.
• La transport, folosește o geantă izolantă, mai ales vara.

De regulă, predai la laborator întreg recipientul, iar personalul măsoară volumul total, amestecă urina și extrage cantitatea necesară. Unele laboratoare îți pot cere să faci tu acest lucru și să aduci doar o parte, împreună cu volumul notat; urmează întocmai instrucțiunile primite.

Greșeli care strică proba și ce faci dacă se întâmplă

Cea mai mare parte a erorilor la urina din 24 de ore țin de începutul sau sfârșitul colectării ori de o urinare pierdută. Din fericire, sunt ușor de prevenit.

Laboratorul poate verifica dacă proba pare completă comparând creatinina eliminată cu valoarea așteptată pentru greutatea ta. Dacă rezultatul nu se potrivește, medicul poate cere repetarea. Cel mai bine este să spui sincer dacă ai pierdut o urinare: o colectare reluată costă o zi, pe când un rezultat greșit poate duce la investigații inutile.

Cum citești rezultatul

Rezultatul pentru urina din 24 de ore este exprimat de obicei în cantitate pe zi, de exemplu mg/24 h sau mmol/24 h, alături de volumul total de urină. Volumul este primul lucru de verificat, pentru că toate celelalte valori depind de el.

Diureza

Diureza este volumul de urină eliminat în 24 de ore. La adulți, valorile întâlnite frecvent se situează orientativ în jur de 0,8–2 litri pe zi, dar ele depind mult de cât ai băut, de temperatura din jur și de transpirație. Un volum foarte mic poate sugera o colectare incompletă sau un aport redus de lichide, iar unul foarte mare, un aport crescut sau alte situații pe care le evaluează medicul.

Cantitățile pe 24 de ore

Pentru fiecare substanță, buletinul afișează cantitatea calculată și intervalul de referință al laboratorului, care este orientativ și poate diferi între laboratoare, metode, vârstă și sex. Atenție la unități: mg și mmol nu se pot compara direct fără conversie; detalii în articolul despre unitățile de măsură din analize.

Clearance-ul creatininei

Clearance-ul creatininei se calculează din creatinina urinară pe 24 de ore, volumul total și creatinina din sânge, recoltată în aceeași perioadă. El estimează cât de bine filtrează rinichii. În practica de zi cu zi, medicii folosesc mai des eGFR, calculată doar din sânge, explicată în articolul despre creatinină și eGFR; clearance-ul rămâne util în anumite situații.

Dacă printre analize se află acidul uric sau oxalatul, de exemplu în evaluarea calculilor renali, medicul le poate pune în legătură cu cristalele văzute în sediment, descrise în articolul despre sedimentul urinar, și cu acidul uric din sânge, din articolul despre uree și acid uric.

Atenție: Dacă în timpul colectării observi că urinezi foarte puțin sau deloc, ai urina roșie cu cheaguri, durere lombară intensă sau febră mare, oprește colectarea și cere ajutor medical. În situații grave, sună la 112.

Pe scurt, ce trebuie să ții minte

Urina din 24 de ore măsoară cantitatea totală dintr-o substanță eliminată într-o zi și este utilă pentru proteine, creatinină, minerale sau unii hormoni. Succesul ei depinde aproape în întregime de disciplina colectării: start cu vezica goală, toate urinările în recipient, final cu vezica goală la aceeași oră, păstrare la rece. Rezultatul îl interpretează medicul, împreună cu celelalte analize.

De reținut:

• prima urinare din ziua 1 merge în toaletă, ultima din ziua 2 intră în recipient;
• toate urinările dintre ele, inclusiv cele de noapte, se colectează;
• conservantul din recipient nu se aruncă, iar urinarea directă în recipientul cu acid se evită;
• proba se păstrează la rece, iar pierderile de urină se raportează laboratorului;
• pentru analiza ta pot exista indicații speciale de dietă sau de recipient; ele au prioritate.

Pentru recoltarea probelor de urină obișnuite, de dimineață, citește ghidul despre recoltarea corectă a urinei, iar pentru o imagine de ansamblu asupra analizelor de urină, ghidul complet despre sumarul de urină.