Cuprins 7 secțiuni
Testul Helicobacter pylori din scaun caută în materiile fecale o proteină specifică bacteriei Helicobacter pylori, numită antigen, și arată dacă bacteria este prezentă în stomac. Este o analiză neinvazivă, fără endoscopie, folosită atât la depistarea infecției, cât și, mai târziu, la verificarea eficienței tratamentului. Pentru ca rezultatul să fie de încredere, contează trei lucruri: ce medicamente ai luat înainte, cum recoltezi proba și cum o păstrezi.
Ce este Helicobacter pylori și de ce se caută
Helicobacter pylori este o bacterie care trăiește în mucoasa stomacului și rezistă acidului gastric. Mulți oameni o poartă fără simptome, dar la unii provoacă inflamație cronică a mucoasei, numită gastrită, și poate fi asociată cu ulcerul gastric și duodenal. Medicul o caută la persoane cu dureri de stomac persistente, senzație de arsură, balonare, greață sau în anumite situații de urmărire.
Infecția se transmite, în general, în copilărie, prin contact apropiat și condiții de igienă. Nu se vindecă de la sine în majoritatea cazurilor și nici nu e nevoie de tratament la toți cei care o au; decizia aparține medicului.
Ce măsoară testul din scaun
Testul măsoară antigenul bacteriei eliminat prin materiile fecale, adică proteine din celulele bacteriene. Se face de obicei printr-o metodă imunologică, la laborator, cu rezultat calitativ (pozitiv sau negativ). Un rezultat pozitiv indică infecție activă, ceea ce îl diferențiază de testul din sânge, care caută anticorpi.
| Metodă | Ce detectează | Observații |
|---|---|---|
| Antigen în scaun | bacteria activă | folosit la diagnostic și control |
| Test respirator cu uree | activitatea bacteriei | cere pregătire asemănătoare |
| Anticorpi din sânge | contactul cu bacteria în trecut | nu arată dacă infecția este activă |
| Endoscopie cu biopsie | bacteria și starea mucoasei | invazivă, în situații selectate |
Anticorpii pot rămâne pozitivi mult timp după vindecare, de aceea testul din scaun este preferat atunci când se vrea confirmarea unei infecții active sau verificarea eradicării.
Cum te pregătești: medicamente și alimentație
Pregătirea este partea cea mai importantă, pentru că unele medicamente scad cantitatea de bacterii și pot da un rezultat fals negativ. Urmează întotdeauna instrucțiunile laboratorului și ale medicului; cele de mai jos sunt repere generale.
- Antibioticele: de obicei se recomandă o pauză de câteva săptămâni, de regulă aproximativ patru, înainte de test.
- Inhibitorii pompei de protoni (medicamente care scad aciditatea stomacului): de obicei o pauză de aproximativ două săptămâni, doar dacă medicul permite.
- Antiacidele și alte medicamente pentru stomac: întreabă dacă trebuie oprite în ziua probei.
- Alimentația: nu e nevoie, de regulă, de dietă specială, dar evită cantități mari de alcool și alimente foarte iritante înainte.
Atenție: Nu opri singur un tratament prescris, de exemplu pentru stomac, inimă sau alte boli. Discută cu medicul dacă și cum poți face o pauză, pentru că ea are riscuri.
Alți factori care pot influența analizele, de la medicamente la alimentație, sunt descriși în articolul despre factorii care influențează analizele.
Cum recoltezi corect proba de scaun
Proba se ia într-un recipient steril, cu lopățică, cumpărat de la farmacie sau primit de la laborator. Pașii obișnuiți:
- Urinează înainte, ca proba să nu fie contaminată cu urină.
- Defecă pe un recipient curat sau pe hârtie pusă în toaletă, nu direct în apa din toaletă.
- Ia cu lopățica o cantitate mică, cam cât o nucă, din mai multe zone ale scaunului.
- Închide recipientul bine, scrie numele și data și duce-l repede la laborator.
- Dacă nu poți ajunge imediat, păstrează proba la frigider, conform instrucțiunii laboratorului, pentru scurt timp.
Pașii sunt apropiați de cei pentru alte probe de scaun, explicate în articolul despre coprocultură și în cel despre examenul coproparazitologic. Dacă laboratorul cere mai multe probe în zile diferite, respectă intervalul.
Cum se interpretează rezultatul
Un rezultat pozitiv înseamnă că antigenul bacteriei a fost detectat, deci infecția este probabil activă. Medicul decide dacă ai nevoie de tratament, în funcție de simptome, istoric și alte investigații. Tratamentul constă de obicei într-o combinație de medicamente, prescrisă și urmată exact conform schemei, pentru că scheme întrerupte favorizează rezistența bacteriei.
Un rezultat negativ nu exclude complet infecția dacă pregătirea nu a fost corectă (antibiotice sau medicamente pentru stomac luate înainte). Dacă simptomele persistă, medicul poate repeta testul sau recomanda alte investigații. După tratament, controlul se face de obicei la câteva săptămâni, cu o pauză adecvată de la ultima doză.
Când sunt necesare alte investigații
Testul din scaun nu înlocuiește evaluarea medicală. Dacă ai scaune negre ca smoala, vărsături cu sânge, scădere în greutate fără motiv, dificultate la înghițire sau dureri puternice, mergi la medic fără să aștepți o analiză. În unele situații medicul poate cere și testul pentru sângele ocult, explicat în articolul despre sângele ocult în scaun, sau analize de sânge precum feritina și fierul seric, pentru că gastrita cronică poate contribui la lipsa fierului.
Pentru alte probe, de la urină la secreții, explicațiile generale și pașii de recoltare sunt reuniți în ghidul despre sumarul de urină, care este un bun punct de plecare pentru categoria de probe biologice.
Pe aceeași temă, citește și Calprotectina fecală: ce arată testul și cum se recoltează.
Întrebări frecvente
Trebuie să fiu nemâncat pentru testul din scaun?
Nu, testul din scaun nu cere post. Contează medicamentele luate înainte și recoltarea corectă.
Pot face testul în timp ce iau antibiotic?
De obicei nu, pentru că poate ieși fals negativ. Medicul sau laboratorul îți spune câtă pauză trebuie respectată.
Testul din scaun este la fel de bun ca endoscopia?
Pentru depistarea infecției active este o metodă fiabilă când pregătirea e corectă, dar nu arată starea mucoasei stomacului, pe care o vede doar endoscopia.
Cât durează rezultatul?
De regulă câteva ore până la o zi, în funcție de laborator.
Un rezultat pozitiv înseamnă că am ulcer?
Nu neapărat. Înseamnă că bacteria este prezentă, iar medicul stabilește dacă există gastrită, ulcer sau alte probleme.
