Cuprins 8 secțiuni
Calprotectina fecală este un test din materiile fecale care măsoară o proteină eliberată de globulele albe atunci când mucoasa intestinală este inflamată. Medicii îl folosesc ca să deosebească o inflamație intestinală reală de simptome care nu au la bază inflamația, cum se întâmplă la colonul iritabil, deci ca să decidă dacă mai merită sau nu investigații invazive. Poate fi util și pentru urmărirea unor boli deja diagnosticate. Pregătirea este simplă, dar interpretarea cere prudență.
Ce este calprotectina și de ce se măsoară în scaun
Calprotectina este o proteină din celulele albe numite neutrofile, care ajung în intestin când există inflamație. Când mucoasa e inflamată, aceste celule trec în lumenul intestinului, iar proteina apare în scaun. Cu cât inflamația este mai activă, cu atât nivelul tinde să fie mai mare. Fiind stabilă în materiile fecale, se poate măsura dintr-o probă mică și nu cere intervenție asupra intestinului.
Când cere medicul testul
Cel mai des, testul se cere pentru a răspunde la o întrebare practică: simptomele digestive vin dintr-o inflamație sau dintr-o tulburare funcțională? Situații obișnuite:
- diaree persistentă, dureri abdominale sau scaune cu sânge sau mucus, mai ales la persoane tinere;
- suspiciunea unei boli inflamatorii intestinale, cum sunt boala Crohn sau colita ulcerativă;
- urmărirea evoluției unei boli deja cunoscute, pentru a vedea dacă tratamentul funcționează;
- evaluarea unor simptome digestive la copii, la indicația medicului;
- decizia dacă este nevoie de colonoscopie sau alte investigații.
Dacă simptomele tale sunt noi, discută cu un medic de familie sau cu un gastroenterolog, care alege setul potrivit de analize. Testul nu se face „la liber” ca screening pentru toată lumea.
Cum se recoltează proba
Pregătirea este redusă, dar tehnica de recoltare contează pentru o cantitate corectă și pentru a evita contaminarea. Recipientul, de obicei steril și cu lopățică, vine de la laborator sau de la farmacie.
- Ia recipientul gol și etichetează-l cu numele și data.
- Defecă pe hârtie curată sau pe un recipient așezat în toaletă, fără să amesteci cu urină sau apă.
- Cu lopățica, ia o cantitate mică, aproximativ cât o linguriță sau cât indică laboratorul, din mai multe puncte ale scaunului.
- Închide recipientul, nu îl umple peste semnul de pe el.
- Predă proba în aceeași zi sau păstrează-o la frigider conform instrucțiunilor laboratorului.
Dacă scaunul este diareic, se recoltează la fel, cu recipientul mai atent închis. Pentru alte teste din scaun, pașii sunt apropiați, iar diferențele sunt explicate în articolul despre coprocultură.
Cum se interpretează valorile
Laboratorul raportează calprotectina în microgram pe gram de scaun și o compară cu limita sa de referință. Pragul exact diferă între laboratoare și între metode, deci te raportezi la buletinul tău, nu la cifre din alte surse. Ca orientare generală:
| Nivel | Ce sugerează, în general |
|---|---|
| Normal sau scăzut | inflamație intestinală activă puțin probabilă |
| Moderat crescut | zonă de incertitudine, adesea se repetă testul sau se adaugă alte investigații |
| Mult crescut | inflamație probabilă, cere evaluare gastroenterologică |
Un rezultat normal nu garantează că intestinul e perfect, iar unul crescut nu spune singur ce boală este. Medicul îl pune în balanță cu simptomele, examenul clinic, analizele de sânge și, la nevoie, endoscopia sau colonoscopia.
Ce poate crește rezultatul fără o boală inflamatorie
Valori mărite pot apărea și din alte cauze decât bolile inflamatorii intestinale, de aceea contextul contează. Printre acestea:
- infecțiile intestinale, bacteriene sau parazitare;
- unele antiinflamatoare, mai ales folosite des;
- inhibitorii pompei de protoni la unele persoane;
- polipii sau alte leziuni ale colonului;
- vârstă foarte mică, când valorile de referință sunt diferite.
Din acest motiv, medicul poate cere în paralel o coprocultură sau un examen parazitologic. Ce înseamnă acestea găsești în articolul despre examenul coproparazitologic.
Alte teste care se asociază adesea
Calprotectina rareori e singura analiză. Medicul poate adăuga markeri ai inflamației din sânge, cum sunt proteina C reactivă și VSH-ul, hemoleucograma, feritina și fierul, vitamina D și, în funcție de simptome, testul pentru sânge ocult din scaun. Acesta din urmă, descris în articolul despre sângele ocult în scaun, caută sângerări foarte mici, deci răspunde la altă întrebare decât calprotectina.
Fiecare test are rolul lui: calprotectina vorbește despre inflamația din mucoasa intestinului, sângele ocult despre pierderi mici de sânge, iar cultura despre bacterii. Cum se alege setul potrivit este decizia medicului, iar pentru probele de urină, secreții și alte probe biologice poți porni de la ghidul despre sumarul de urină.
Cât de des se repetă testul
La o persoană cu boală inflamatorie cunoscută, testul poate fi repetat periodic, pentru a urmări răspunsul la tratament. La o persoană fără diagnostic, de obicei se face o dată și se repetă doar dacă rezultatul e la limită sau simptomele se schimbă. Frecvența o stabilește medicul, nu există o regulă universală.
Sfat: Notează într-un caiet sau în telefon ce simptome ai avut în săptămânile dinaintea probei (diaree, dureri, sânge, mucus) și ce medicamente ai luat. Ajută la interpretarea valorii.
Pe aceeași temă, citește și Testul Helicobacter pylori din scaun: pregătire și rezultat.
Întrebări frecvente
Calprotectina mare înseamnă boala Crohn?
Nu neapărat. Arată inflamație în intestin, dar cauza poate fi o infecție sau altă afecțiune. Diagnosticul cere investigații suplimentare.
Trebuie să fiu nemâncat pentru acest test?
De obicei nu. Respectă instrucțiunile laboratorului privind medicamentele și recoltarea.
Pot lua antiinflamatoare înainte de recoltare?
Unele pot crește rezultatul. Spune medicului ce iei și nu le opri singur dacă sunt prescrise.
Câte probe sunt necesare?
De regulă una, dar laboratorul sau medicul poate cere mai multe, la zile diferite.
Testul înlocuiește colonoscopia?
Nu. Ajută să decidă dacă este necesară, dar nu arată direct mucoasa intestinului.
