Cuprins 7 secțiuni
Anemia înseamnă că hemoglobina din sângele tău este mai mică decât limita inferioară stabilită de laborator pentru vârsta și sexul tău. Hemoglobina este proteina din globulele roșii care duce oxigenul în țesuturi, deci o valoare mică se poate simți ca oboseală, palpitații la efort ușor, amețeală sau paloare. Orice medic îți va spune însă același lucru: anemia nu este un diagnostic încheiat, ci un semnal că trebuie căutată cauza.
Pentru că aceeași hemoglobină scăzută poate veni din lipsa fierului, din lipsa unei vitamine, dintr-o pierdere lentă de sânge, dintr-o boală cronică sau dintr-o problemă a măduvei osoase, analizele urmează o ordine logică. Mai jos vezi care este ea, ce urmărește fiecare test și de ce nu e bine să începi singur un tratament cu fier înainte de a ști ce ai. Informațiile sunt generale și nu înlocuiesc consultul medical.
Cum se confirmă anemia în hemoleucogramă?
Anemia se confirmă prin hemoglobina (HGB) scăzută din hemoleucograma completă, de obicei sub aproximativ 12 g/dl la femei și sub aproximativ 13 g/dl la bărbați, dar limita exactă este cea tipărită pe buletinul tău. Hematocritul și numărul de globule roșii scad de regulă în același sens, iar relația dintre ele este explicată în articolul despre hemoglobină și hematocrit.
Un lucru care deranjează des pacienții: o anemie ușoară poate să nu dea niciun simptom, mai ales dacă a apărut lent. Organismul se adaptează, iar descoperirea se face întâmplător, la un control. Invers, o scădere rapidă, chiar mică, se simte mult mai tare. Din acest motiv medicul se uită nu doar la cifră, ci și la viteza cu care a apărut și la istoricul tău: menstruații abundente, sarcină, dietă, medicamente, boli digestive.
Hemoleucograma în ansamblu, cu toți parametrii ei, este prezentată în ghidul despre hemoleucogramă. Pentru anemie contează mai ales seria roșie.
Ce îți spun indicii eritrocitari despre tipul anemiei?
Indicii eritrocitari, în special VEM (volumul mediu al unei globule roșii), împart anemiile în trei familii și îi arată medicului în ce direcție să caute. Fiecare indice este detaliat în articolul despre VEM, HEM și CHEM.
| Tip de anemie | VEM | Cauze întâlnite frecvent |
|---|---|---|
| Microcitară | mic | lipsa fierului, talasemie, inflamație de lungă durată |
| Normocitară | normal | boli cronice, boli ale rinichilor, pierdere acută de sânge |
| Macrocitară | mare | lipsa vitaminei B12 sau a acidului folic, boli ale ficatului, tiroidă lentă |
Tabelul este orientativ: în practică, două cauze pot coexista și se pot „anula” în VEM, de exemplu lipsa de fier împreună cu lipsa de B12 pot da un VEM aparent normal. De aceea medicul se uită și la RDW, parametrul care arată cât de diferite ca mărime sunt globulele roșii.
Ce analize se adaugă când globulele roșii sunt mici?
Când VEM-ul este scăzut, primul pas este de obicei evaluarea rezervelor de fier, adică feritina, fierul seric, transferina și saturația ei. Feritina este proteina în care organismul depozitează fierul și scade prima atunci când rezervele se golesc; diferențele față de fierul din ser sunt explicate în articolul despre feritină și fier seric, iar logica transferinei o găsești în articolul dedicat.
Dacă feritina este normală, dar globulele sunt tot mici, medicul poate lua în calcul o talasemie sau o anemie din inflamație cronică. Pentru talasemie se folosește electroforeza hemoglobinei, despre care afli în materialul despre electroforeza hemoglobinei.
Atenție: fierul luat „la întâmplare” poate masca un diagnostic, poate irita stomacul și nu ajută deloc dacă anemia nu are legătură cu fierul. Întâi analizele, apoi decizia.
Ce analize se adaugă când globulele roșii sunt mari?
Când VEM-ul este crescut, primele suspecte sunt vitamina B12 și acidul folic, urmate de testele pentru ficat și tiroidă. B12 și folatul sunt necesare pentru ca celulele din măduvă să se împartă corect; când lipsesc, globulele ies mari și puține. Detalii despre aceste două dozări sunt în articolul despre B12 și acid folic.
Medicul poate cere și transaminazele, pentru a vedea dacă ficatul contribuie la tablou, descrise în articolul despre ALT și AST, precum și TSH-ul, pentru că o tiroidă care funcționează încet poate duce la globule mărite; pașii acestei evaluări sunt în ghidul analizelor tiroidei. Consumul regulat de alcool și unele medicamente cresc și ele VEM-ul, deci merită spuse deschis la consult.
Când contează reticulocitele și frotiul de sânge?
Reticulocitele arată dacă măduva osoasă răspunde la anemie producând globule roșii noi, iar frotiul de sânge arată la microscop forma și aspectul lor. Împreună îl ajută pe medic să distingă o anemie prin producție scăzută de una prin distrugere sau pierdere. Analiza este explicată în articolul despre reticulocite, iar examenul microscopic în materialul despre frotiul periferic.
Reticulocitele crescute după o pierdere de sânge sunt un semn bun: măduva „lucrează”. Reticulocitele scăzute într-o anemie sugerează că problema este la nivelul producției.
Când nu mai aștepți și mergi repede la medic?
Mergi urgent la medic dacă anemia vine cu sângerări vizibile, scaun negru ca smoala, dificultăți de respirație în repaus, dureri în piept, leșin sau dacă hemoglobina a scăzut brusc. Aceste situații nu se rezolvă cu o programare peste două săptămâni.
Merită discutate fără grabă, dar nu amânate, și anemiile descoperite la bărbați adulți sau la femei după menopauză, pentru că acolo pierderea cronică de sânge pe cale digestivă este una dintre cauzele care trebuie excluse. Medicul decide ce investigații suplimentare sunt potrivite.
Pe aceeași temă, citește și Donarea de sânge: ce analize se fac donatorului.
Întrebări frecvente
Pot avea anemie fără să mă simt rău?
Da, mai ales dacă s-a instalat treptat. Organismul se adaptează, iar anemia ușoară se descoperă adesea întâmplător, la o hemoleucogramă de rutină.
Anemia înseamnă întotdeauna lipsă de fier?
Nu. Lipsa fierului este cea mai frecventă cauză, dar anemia poate veni și din deficit de B12 sau folat, din boli cronice, din probleme ale rinichilor sau ale măduvei osoase.
Ce analiză arată dacă rezervele de fier sunt goale?
Feritina este cea mai sensibilă la golirea rezervelor. Se interpretează însă împreună cu fierul seric, transferina și hemoleucograma, pentru că poate crește în inflamații.
Cât durează până se corectează hemoglobina?
Depinde de cauză și de tratamentul stabilit de medic. De obicei hemoglobina se verifică din nou după câteva săptămâni, iar rezervele de fier se reface mai lent decât hemoglobina.
Trebuie să fiu nemâncat pentru analizele de anemie?
Pentru hemoleucogramă nu este obligatoriu, dar fierul seric se recoltează de obicei dimineața, nemâncat, iar laboratorul îți spune regulile lui. Verifică și pregătirea pentru analizele de sânge.
