Recoltarea de sânge durează de obicei între două și cinci minute: asistenta îți verifică identitatea, strânge un garou pe braț, dezinfectează pielea, introduce un ac fin într-o venă din plica cotului, umple câteva eprubete și apoi îți pune un tampon pe care îl apeși câteva minute. Senzația este o înțepătură scurtă, urmată de o ușoară presiune. Amețeala, care îi sperie pe mulți, se poate preveni în cele mai multe cazuri cu câteva măsuri simple.
În rândurile de mai jos afli ce se întâmplă la fiecare etapă, de ce sunt eprubete de culori diferite, de ce unii oameni amețesc și cum previi asta și cum îngrijești locul înțepăturii după aceea. Informațiile au caracter general și nu înlocuiesc consultul de specialitate.
Ce se întâmplă înainte de înțepătură
Înainte de înțepătură, personalul de recoltare verifică trei lucruri: cine ești, ce analize ți s-au cerut și dacă ai respectat pregătirea. Aceste verificări par birocratice, dar previn erori serioase, cum ar fi o eprubetă etichetată cu numele altei persoane.
Verificările obișnuite
- Identitatea: ți se cere numele complet și data nașterii, uneori actul de identitate.
- Analizele: se verifică biletul de trimitere sau comanda și se aleg eprubetele potrivite.
- Pregătirea: ești întrebat dacă ai respectat postul, ce medicamente iei și dacă ai luat anticoagulante.
- Istoricul de recoltare: e momentul să spui dacă ai leșinat la recoltări anterioare, dacă ai o venă „bună” cunoscută sau dacă ți s-a scos un ganglion de la axilă pe una dintre părți.
Dacă nu ai respectat pregătirea, spune asta deschis. Regulile complete sunt în ghidul de pregătire pentru analizele de sânge.
Sfat: Spune de la început dacă îți este frică sau dacă ai mai amețit. Personalul de recoltare are proceduri pentru asta și te poate recolta culcat, ceea ce reduce mult riscul de leșin.
Recoltarea propriu-zisă, pas cu pas
Recoltarea propriu-zisă se face în poziție șezând, pe un scaun cu sprijin pentru braț, sau culcat, pe o canapea de recoltare. Pașii sunt aproape aceiași peste tot, pentru că urmează standarde de bună practică.
- Alegerea venei. De obicei se folosește o venă din plica cotului, cea mai accesibilă și mai puțin dureroasă. Dacă nu este potrivită, se poate alege o venă de pe antebraț sau de pe dosul mâinii.
- Aplicarea garoului. O bandă elastică se strânge deasupra cotului, ca venele să se umple și să devină vizibile. Garoul se ține cât mai puțin, pentru că, ținut mult, poate modifica unele rezultate.
- Dezinfectarea. Pielea se curăță cu un antiseptic, de obicei pe bază de alcool, și se lasă să se usuce.
- Înțepătura. Acul, steril și de unică folosință, intră în venă într-un unghi mic. Simți o înțepătură scurtă.
- Umplerea eprubetelor. Se folosește un sistem închis, cu eprubete în vid, care se umplu singure și se schimbă una după alta pe același ac.
- Desfacerea garoului, de obicei imediat ce sângele începe să curgă.
- Scoaterea acului și aplicarea unui tampon steril.
- Răsturnarea ușoară a eprubetelor de câteva ori, ca sângele să se amestece cu substanța din ele, fără agitare puternică.
Ce să nu faci în timpul recoltării
- Nu strânge și nu desface pumnul în mod repetat; poate modifica potasiul.
- Nu îndoi brațul cât timp acul este în venă.
- Nu te ridica brusc dacă simți că ți se face rău; spune imediat.
Influența garoului, a pumnului și a poziției asupra rezultatelor este explicată în Factorii care influențează analizele: efort, stres, alimente.
De ce sunt eprubete de culori diferite
Eprubetele au dopuri colorate pentru că fiecare conține altă substanță, potrivită pentru anumite analize, iar culoarea ajută personalul să le recunoască rapid. Ordinea în care se umplu este stabilită prin standarde internaționale, ca substanța dintr-o eprubetă să nu contamineze următoarea.
| Culoare uzuală a dopului | Ce conține | Pentru ce analize se folosește de obicei |
|---|---|---|
| Albastru deschis | citrat de sodiu (anticoagulant) | teste de coagulare: timpul Quick, INR, aPTT |
| Roșu sau galben (cu gel) | activator de coagulare, uneori gel separator | biochimie, hormoni, serologie (se lucrează din ser) |
| Verde | heparină (anticoagulant) | unele analize biochimice din plasmă |
| Mov sau lila | EDTA (anticoagulant) | hemoleucogramă, HbA1c, grupa sanguină |
| Gri | fluorură de sodiu | glicemie, lactat, când proba nu se lucrează imediat |
Culorile pot diferi ușor între producători, iar laboratorul are propriile reguli. Pentru tine contează un singur lucru: numărul și culoarea eprubetelor nu spun nimic despre gravitatea analizelor, ci doar despre tipul lor. Despre analizele de coagulare poți citi în Testele de coagulare: timpul Quick, INR și aPTT explicate, iar despre hemoleucogramă în Hemoleucograma completă: ghid pentru fiecare parametru.
Cât sânge se recoltează
Cantitatea totală este mică, de obicei câțiva mililitri pentru fiecare eprubetă. Chiar și la un set mare de analize, volumul recoltat este o parte foarte mică din sângele tău, pe care organismul îl reface fără probleme la o persoană sănătoasă.
De ce apare amețeala
Amețeala la recoltare apare de cele mai multe ori printr-un mecanism numit reacție vasovagală: la vederea acului sau a sângelui ori din cauza durerii și a fricii, sistemul nervos scade brusc pulsul și tensiunea arterială, iar creierul primește pentru câteva secunde mai puțin sânge. Rezultatul poate fi o stare de rău, transpirație rece, paloare, greață, vedere încețoșată și, uneori, leșin scurt.
Cine este mai expus
- persoanele cu teamă de ace sau de sânge;
- cei care au mai leșinat la recoltări sau la injecții;
- persoanele nemâncate de mult sau deshidratate;
- cei obosiți, după o noapte nedormită;
- tinerii, la care reacția vasovagală este, în general, mai frecventă;
- persoanele care stau în picioare mult înainte de recoltare, într-o sală aglomerată și caldă.
Reacția vasovagală este, de regulă, trecătoare și fără urmări, cu condiția ca persoana să nu cadă și să se lovească. De aceea, măsurile de prevenire au ca scop principal evitarea căderii.
Atenție: Leșinul la recoltare este de obicei banal, dar sună la 112 dacă persoana nu își revine în câteva minute, dacă s-a lovit la cap, dacă are durere în piept, palpitații puternice, dificultăți de respirație sau convulsii.
Cum previi amețeala
Amețeala se previne cel mai bine prin câteva măsuri luate înainte și în timpul recoltării, iar unele dintre ele sunt la îndemâna ta.
| Când | Ce faci | De ce ajută |
|---|---|---|
| Cu o zi înainte | dormi suficient, bei lichide | organismul tolerează mai bine stresul |
| Dimineața | bei unul–două pahare de apă plată | volumul de sânge este mai bun, venele mai pline |
| În sala de așteptare | stai jos, nu în picioare | eviți scăderea tensiunii |
| Înainte de înțepătură | spui că ai mai amețit și ceri să stai culcat | culcat nu poți cădea, iar sângele ajunge ușor la creier |
| În timpul recoltării | nu te uiți la ac, respiri lent, vorbești | distragerea reduce reacția la frică |
| În timpul recoltării | încordezi mușchii picioarelor și ai brațului liber | crește tensiunea arterială și previne leșinul |
| După recoltare | rămâi câteva minute pe scaun, mănânci și bei | eviți amețeala la ridicare |
Tehnica încordării musculare
Tehnica numită tensiune aplicată este folosită de psihologi și medici pentru persoanele care leșină la vederea sângelui. Încordezi mușchii picioarelor, ai feselor și ai abdomenului, eventual și ai brațului liber, timp de 10–15 secunde, până simți căldură în față, apoi relaxezi câteva secunde și repeți. Brațul din care se recoltează rămâne relaxat. Exersează tehnica acasă, înainte de ziua recoltării.
Dacă simți că ți se face rău
Spune imediat. Asistenta oprește recoltarea dacă e nevoie, te așază culcat cu picioarele ridicate și te supraveghează până îți revii. Nu încerca să reziști cu orice preț până la capăt și nu te ridica să ieși la aer.
După recoltare: apăsarea, plasturele și vânătaia
După recoltare, cel mai important lucru este apăsarea corectă a locului înțepăturii, pentru că de ea depinde dacă apare sau nu o vânătaie.
- Apasă ferm cu tamponul 2–3 minute, cu brațul întins, nu îndoit. Îndoirea brațului peste tampon pare comodă, dar favorizează vânătaia.
- Dacă iei anticoagulante sau antiagregante, apasă mai mult, până nu mai sângerează.
- Păstrează plasturele câteva ore și evită să cari greutăți cu acel braț în restul zilei.
- Mănâncă și bea ceva dacă ai fost nemâncat.
Vânătaia (hematomul)
O vânătaie mică este frecventă și nu e periculoasă; apare când puțin sânge iese din venă sub piele. Își schimbă culoarea de la violet la verde și galben și dispare de obicei în câteva zile. O compresă rece în primele ore poate reduce umflătura.
Contactează medicul dacă apare o umflătură mare și dureroasă, roșeață care se extinde, căldură locală, febră, amorțeală sau furnicături în mână ori dacă sângerarea nu se oprește după apăsare prelungită.
Recoltarea la copii
La copii, pașii sunt asemănători, dar pregătirea emoțională contează mult mai mult. Sfaturi pentru părinți găsești în ghidul despre analizele la copii. Dacă recoltarea a fost dificilă sau proba nu a fost suficientă, uneori este nevoie de o nouă înțepătură; motivele sunt explicate în Repetarea analizelor: de ce poate fi cerută o nouă probă. Iar când primești rezultatele, structura buletinului este explicată în Buletinul de analize: ghid complet pentru a-l citi corect.
Recapitulare pentru ziua recoltării
Recoltarea de sânge este o procedură scurtă și sigură, făcută cu materiale sterile, de unică folosință. Amețeala apare mai ales la persoanele speriate, nemâncate sau deshidratate și se poate preveni prin hidratare, recoltare culcat, distragere și încordarea mușchilor. Apăsarea corectă, cu brațul întins, previne vânătaia.
De reținut:
- spune de la început dacă ți-e frică sau dacă ai mai leșinat;
- bea apă plată dimineața și stai jos în sala de așteptare;
- culorile eprubetelor arată tipul analizei, nu gravitatea ei;
- apasă 2–3 minute cu brațul întins, mai mult dacă iei anticoagulante;
- o vânătaie mică este normală; umflarea mare, roșeața sau amorțeala cer consult.
Întrebări frecvente
Cât durează o recoltare de sânge?
De obicei între două și cinci minute, de la aplicarea garoului până la pansament. Timpul de așteptare și verificările dinainte pot dura mai mult.
Doare recoltarea de sânge?
Simți o înțepătură scurtă la intrarea acului și apoi o ușoară presiune. Durerea este, de regulă, mică și trece imediat după scoaterea acului.
De ce mi se face rău la recoltare?
Cel mai des, din cauza unei reacții vasovagale, în care pulsul și tensiunea scad brusc pentru scurt timp, mai ales la persoanele speriate sau nemâncate. Recoltarea în poziție culcată și încordarea mușchilor ajută la prevenire.
Trebuie să îndoi brațul după recoltare?
Nu. Ține brațul întins și apasă ferm pe tampon 2–3 minute; îndoirea favorizează apariția vânătăii.
Este normal să rămână o vânătaie?
Da, o vânătaie mică este frecventă și dispare în câteva zile. Dacă apar umflare mare, durere puternică, roșeață care se extinde sau amorțeală, contactează medicul.
